Ce termoizolații să alegem ?

Pe final de iarnă, se anunță ger în toată țara pentru săptămâna următoare, inclusiv în București iar unele termoizolații ne pot proteja de el. Temperaturile vor atinge -20 grade Celsius. Gerul înseamna cheltuieli mai mari pentru încălzire. Vom atinge zilele următoare recordul din acesta iarna de consum de gaz / zi. În acest context, ar fi utilă o discuție despre ce termoizolații sunt mai eficiente termic.

Care este diferența între diferite materiale ?

Iată un grafic în care am făcut o comparație între mai multe termoizolații, din punct de vedere al izolației termice. Am comparat diverse materiale cu spuma poliuretanică de 5cm grosime. Ca exemplu, spuma poliuretanică de 5cm este echivalentă cu un perete de 58cm de cărămida cu goluri sau cu o grosime echivalenta de beton de 435cm!

Conductivitatea termică (notata cu litera grecească “Lambda” – λ) este cea care ne dă informații despre cât de eficiente sunt unele termoizolații. Este exprimata în (W/mK) și cu cât acestă valoare este mai mică, materialul este mai bun izolant termic. De asemenea, cu cât stratul de material este mai gros, crește rezistenta termică. Cautând această valoare pe ambalajul produselor sau pe siteul producătorilor, în fisa termica, ne putem da seama de caracteristicile materialului.

De exemplu, polistirenul expandat alb are conductivitatea termică 0.036 – 0.044 W/mK (depinde de producător). Polistirenul gri (cel grafitat), poate scădea spre 0.032 W/mK. Cărămida cu goluri (blocurile ceramice) poate avea între 0.2 – 0.25 W/mK. Cărămizile pline, cum se foloseau pe vremuri, au în jur de 0.7 – 0.8 W/mK.

Ce alte diferențe mai sunt între diferite materiale?

Folosirea materialelor eficiente termic în construcții trebuie să țină cont de mai multe criterii. Pe lângă conductivitatea termică, trebuie avut în vedere și prețul materialului și a manoperei de aplicare. Sau trebuie ținut cont și de posibile erori de aplicare. De exemplu, dacă vata minerală nu este pusă corect, sub acoperiș, între căpriori, pot rămâne goluri de aer și acolo apar punți termice, care pot genera zone cu condens. În schimb, aplicarea fibrelor de celuloză între căpriori este mult mai exactă, pentru ca se face cu presiune și se umplu mult mai bine toate golurile. Deci în condițiile în care conductivitatea termică este similară la cele doua materiale (0.035-0.40 W/mK),celuloza poate izola termic mai bine, dacă presupunem ca vata minerală nu este aplicata corect. În același timp însa, vata minerală este mai sigură din punct de vedere al pericolului la incendiu.

În anumite condiții, e bine de luat în calcul și comparat coeficientul de permeabilitate la vapori, care influențează cât de bine “respiră casa”.

De ce să consultăm un specialist ?

Ia legătura cu un constultant Isoterm!
Alegerile în construcții sunt dificile, pentru că implică multe criterii de care trebuie să se țină cont și multe dintre informații sunt aflate uneori prea târziu, când deja materialele sunt cumpărate. Fiecare om e specialist în domeniul lui și chiar dacă la fotbal și la construcții se pricepe toată lumea, este de preferat, totuși, sa se consulte un specialist. De precizat că meșterul din șantier nu este neapărat un specialist, chiar dacă pare la prima vedere.

Nu există o rețeta unica pentru toate proiectele – fiecare proiect e diferit, din multe puncte de vedere. Consumul energetic se poate însa calcula foarte exact, de către un auditor energetic, încă din faza de proiect. Apoi, prin studierea mai multor variante de materiale și prețurile lor, se poate alege în cunoștință de cauza varianta optimă, la nivelul de calitate/preț pe care vi-l doriți.

Informați-va, pentru a lua deciziile cele mai bune!

Sursa: Adrian Iovescu, arhitect și auditor energetic via: Hotnews.ro