0720 680 086

Mitul pereților care “RESPIRĂ”, sau cum să scăpați de condens și mucegai

   Din ce în ce mai des clienții noștri ne adreseaza întrebarea, “Dacă fac o izolație cu spumă poliuretanică nu sigilez casa prea tare și nu mai respiră pereții?” Nu, casa nu trebuie sa respire. Nu are plamâni și aerul nu poate trece prin beton, caramidă, lemn, etc. În realitate toate casele au forte multe locuri prin care se pierde aer, ferestrele și ușile fiind spre exemplu unul dintre ele.

   Când vine vorba de eficiență termică, aerul din casa trebuie sa stea în casă și aerul de afară trebuie sa stea afară(exceptând desigur o cantitate mică de aer ventilat). Atunci când există pierderi majore de aer, sistemul de racire/încâlzire trebuie sa lucreze mai greu pentru a menține o temperatură constantă. Pentru a putea obține acest efect izoterm spuma poliuretanică este cel mai bun aliat. O izolație termică eficientă menține casa confortabilă, salveaza bani la facturi și îmbunătățește calitatea aerului pe care îl respirați.



   Este adevărat, spuma poliuretanică va sigila casa mai mult, dar acesta este un lucru foarte bun. Tocmai faptul că materialele clasice precum vata bazaltică, celuloza, polistirenul nu reusesc să sigileze casa si să prevină pierderile de aer va conduce la apariția condensului și într-un final a mucegaiului. Acest lucru se întamplă din două motive:
•      Pe timp de iarnă aerul cald din camera poate trece de materialul termoizolant(vata bazaltică, celuloză, polistiren) ajungând la astereala rece sau pereti exteriori reci, unde va condensa datorită diferenței de temperatură. Acest lucru nu este valabil la spuma poliuretanică deoarece aceasta nu permite trecerea aerului.
•      Coeficientul de difuzie a materialelor clasice este foarte slab acestea lasând vaporii de apă sa treacă fără probleme. Spuma poliuretanică actionează ca o adevarată barieră de vapori. Acest aspect va fi discutat în detaliu în rândurile de mai jos.

În imaginea de mai jos puteți vedea exact acest fenomen(apariția mucegaiului) într-o izolație folosind vată bazaltică.






   Ce se întâmplă de fapt cu difuzia vaporilor de apă? Haideți să luăm un exemplu tipic, al unei mansarde de 60mp ocupată de doi adulți și un copil. Ficeare dintre cei trei este un potențial generator de vapori de apă.
Vom lua în considerare de asemenea și factori alternativi precum plantele, gătitul, spălarea rufelor, etc.

Făcând referire la estimatul masei de vapori de apă, următoarele valori pot fi presupuse:
•   Baie pentu 3 persoane – 3,300g de vapori
•   Somn (50g pe oră) – 1,200g
•   Gătit (2 ore) – 1,500g
•   Spălaltul rufelor – 300g
•   5 plante – 1,200g
•   Alte activităti (4 ore) – 400g
•   Alte activități intensive (2 ore) – 350g

În acest mod am obținut o valoare rotunjită de 10,000g de vapori de apă produși de o familie in 24 ore petrecute non stop în apartament. Ținând cont de presupunerile noastre inițiale, familia noastră locuiește într-un spațiu de 60mp. Să presupunem ca mansarda noastră are doar 2 pereți exteriori prin care se face transferul de vapori, cu o suprafață totală de 40mp.
Presupunem acum ca experimentul nostru este făcut în condiții de iarnă cu urmatoarele specificații:



Interior
•   Temperatură +20oc
•   Umiditate 55%
Afară
•   Temperatură -10oc
•   Umiditate 85%



Vom lua în continuare 3 exemple de pereți cu diferite izolații
Exemplul 1 – 55 cm de carămidă plus 2 cm de tencuială interior și exterior
Rezistența de difuzie este 61

Exemplul 2 – 30 cm de beton plus 2 cm de tencuială plus 10 cm de izolație cu vată bazaltică.

Rezistența de difuzie este 24

Exemplul 3– 30 cm de beton plus 2 cm de tencuială plus 10 cm de izolație cu spumă poliuretanică
Rezistența de difuzie este 109

Dacă folosim formula *m = (Δp x S x t)/R, unde m = masa vaporilor de apă, Δp = diferența de presiune dintre exterior și interior, S = aria, t = timpul de transfer (24 ore), R = rezistența de difuzie, atunci cantitatea de apă care poate penetra materialul izolant în 24 ore va fi:



•   Perete caramida(exemplul 1) 443g
•   Perete beton plus izolație vată bazaltică(exemplul 2) 1,536g
•   Perete beton izolati cu spuma poliuretanică(exemplul 3) 211g



După cum se poate vedea spuma poliuretanică este de peste 7 ori mai eficientă comparativ cu vata bazaltică atunci când vine vorba de vapori de apa și de condens, mai exact in cazul nostru doar 2% din cantitatea de vapori va trece de material, comparaiv cu 15% la vata bazaltică.


Pentru mai multe detalii contactați un consultant Isoterm.

Afla care sunt pașii necesari pentru a beneficia de termoizolația Isoterm

Deoarece mulți dintre clineții noștri nu sunt familiari cu procesul aplicării unei izolații cu spumă poliuretanică, în articolul de astăzi ne-am decis să facem o descriere succintă a tuturor pașilor, de la început până la final.
Așadar, fie ca vorbim de izolații acoperiș, pereți sau chiar planșeu, totul se întamplă în 8 pași simpli:


1. Apelarea unui consultant Isoterm

Primul pas constă în discutarea cu un consultant Isoterm, cu care veți avea o discuție legată de izolația cu spumă poliuretanică pret de cateva minute. Vă vom pune cateva întrebari legate de lucrare urmând sa va recomandăm un anumit tip de spumă, o grosime și vă vom face o ofertă estimativă. De asemenea acesta vă poate comunica direct data în care se va efectua lucrarea (urmând ca măsurătorile și evaluarea să fie făcute de către echipa de aplicare) sau în cazul lucrărilor mai dificile vă va direcționa spre un agent Isoterm pentru a stabili o întâlnire la fața locului.


2. Măsurarea și evaluarea spațiului

În cazul lucrărilor mai complicate sau la cererea clientului un consultant Isoterm se va deplasa la fața locului pentru a efectua o măsurătoare exactă a spațiului ce va fi termoizolat și pentru a va putea recomanda solutia optimă. De asemenea veți beneficia și de o scanare termică a încăperii pentru a detecta eventualele zone probleme si a lua masurile necesare.


4. Programarea lucrării

De îndată ce s-au stabilit toate detaliile, consultantul nostru va programa lucrarea și vă va trimite o confirmare a datei. La cererea clientului această lucrarea se poate reprograma, înștiințarea trebuind facută cu cel putțin 5 zile inainte.


4. Pregătirea spațiului

Înainte de începerea efectivă a lucrării clientul trebuie să pregătească corespunzător spațiul ce urmează a fi izolat. Spre exemplu pentru izolație mansardă, geamurile și toate suprafețele din încăpere ce nu se doresc a fi murdărite cu spumă se vor acoperi; eventualele goluri cu deschidere spre exterior ( ex: îmbinarea dintre acoperis si pereti, saceagul) se vor astupa cu polistiren, OSB, rigips unde este cazul, astfel încât spuma (ce vine inițial lichidă) sa nu iasă spre exterior. De restul spatiului ne vom ocupa noi astfel încăt la finalul lucrarii sa obținem o izolație fară punți termice și un spațiu cu adevărat izoterm.

În cazul în care lucrarea este mai înaltă de 4-5m și nu putem ajunge cu schela proprie, clientul va asigura un mijloc de a ajunge în cel mai înalt punct.


5. Semnarea contractului de colaborare

Înainte de începerea oricărei lucrări, clientul va semna un contract în dublu exemplar, ce va conține toate clauzele aplicării, suprafața măsurată și oferta stabilită.


6. Executarea lucrării

Echipa Isoterm odată ajunsă la locație va pregăti soluțiile și va pune în funcțiune aparatul. De asemenea vor aduce furtunul și pistolul folosit la pulverizarea de spuma izolatoare până în spațiul ce va fi izolat, prin cea mai accesibilă intrare. Va urma apoi procesul de izolare efectiv ținănd cont de specificațiile alese și măsurând ocazional pentru a ajunge la grosimea stabilită. Lucrarea dureaza in medie 2 ore pentru fiecare 100mp aplicați.


7. Evaluarea spațiului

Clientul va face verificarea finală împreuna cu echipa Isoterm și va semna procesul verbal de luare în primire a lucrării.

8. Documentația finală

După efectuarea lucrării, clientul va primii în format electronic, factura, garanția, contractul(daca nu a fost semnat în prealabil) și declarația de performanța a spumei poliuretanice folosite pentru lucrarea prestată.


Pentru mai multe detalii contactați un consultant Isoterm.

Izolația caselor pasive – Ghidul esențial

O „Casă pasivă” sau „Passivhaus” în limba germană este un standard voluntar riguros pentru eficiența energetică într-o clădire care reduce amprenta ecologică până la punctul în care aceasta este considerată o proprietate cu pierdere energetică „ultra-scăzută”.

Acest standard este atins în primul rând prin utilizarea cât mai redusă a energiei pentru încălzire și răcire. Standardul nu se aplică doar locuințelor, ci și clădirilor comerciale și de servicii cum ar fi școli, birouri și chiar un supermarket! Având în vedere acest lucru, iată ghidul nostru pentru izolarea casei pasive, de ce contează și cum vă poate ajuta nu numai în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, ci și reducerea facturilor dvs…


Case pasive: Aspecte de bază


Casele pasive sunt în mod obișnuit proiectate și construite astfel încât să le permită să funcționeze la niveluri de energie ultra-scăzute încă din faza de construcție, dar este posibil ca acestea să fie convertite chiar și mai târziu.

Folosind izolația cu spumă poliuretanică o locuință poate ajunge cu ușurință la niveluri ultra-scăzute de pierderi energetice, chiar dacă această izolație este adăugată mult timp după construcția inițială. Chiar dacă nu doriți să atingeți standardele Casei Pasive, izolația cu spumă prin pulverizare poate reduce considerabil pierderile de energie ale proprietății.


Metode tradiționale vs. spumă poliuretanică – care metodă este mai eficientă din punct de vedere energetic?


Spuma poliuretanică cu celula inchisă reprezintă o inovație în piața de izolații rezidețiale. Fiind deja un produs favorit al țărilor cu un climat mai rece, cum ar fi Norvegia, Suedia și Canada, câștigă acum popularitate în Romania.

Izolația tradițională este formată de obicei de vata bazaltică, celuloză sau polistiren, fiind prinse, îndesate sau lipite de suportul pe care sunt aplicate, însa ca material, aceste tipuri de izolații pot absorbi umezeala și pe măsură ce îmbătrânesc, se descompun și se deteriorează.
Acest lucru compromite capacitățile lor termice, permițându-le să acționeze ca o punte termică și nu ca o barieră termica, lăsând sa treacă aerul rece și umiditatea în loc sa le oprească.

Spuma poliuretanică pe de alta parte este sprayata pe suport lipindu-se instant. Aceasta se umflă până la o sută de ori dimensiunea inițială, umplând spațiul din jurul sau, înainte de solidificare. La 24 de ore după instalare, spuma este complet uscata și a format o etanșare superioară împotriva curenților de aer, a punților termice și a umezelii.


Chiar dacă nu doriți să atingeți standardele Casei Pasive ci doar căutați o izolație mai bună din motive ecologice, spuma poliuretanică aplicata de Isoterm este soluția.

Pentru mai multe detalii luați legătura cu un consultant isoterm 031 005 17 85

Spuma poliuretanică vs celuloza

În articolul trecut am făcut o comparație între spuma poliuretanică și fibra de sticlă și vata minerală. Așadar continuând de unde am rămas, în aceste articol ne propunem să facem o comparație între spuma poliuretanică și celuloză.

Fiind ceva mai densă decât fibra de sticlă sau vata minerală, celuloza reușește mai bine să etanșeze zonele izolate, deși nu este considerat un material de etanșare precum este spuma poliuretanică. Celuloza este ceva mai bună decât vata minerală tocmai pentru faptul că aceasta reușește să inchisa ceva mai eficient punțile termice avand astfel o eficiență termică ceva mai mare. Un alt avantaj al celulozei, la fel ca și la spuma poliuretanică este reducerea zgomotului, asta cu condiția de a fi bine aplicată și de a rămâne la fel în timp. Procedeul de instalare al celulozei este destul de complicat fiind necesar destul de mult timp. Izolația cu celuloză este de asemenea greoaie și este afectata în timp de gravitație,rezultand in scaderea performantei termice si mai rau, in cazul aplicarilor pe asteraela, caderea celulozei pe peretii de rigips, rezultatul fiind ruperea acestora.

La fel ca și vata, celuloza este ceva mai ieftină, insa randamentul termic este scazut, ambele avand coeficientul de conductivitate termica in jurul valorii de 0.04W/mK, de doua ori mai slab comparativ cu cel al spumei(aproximativ 0.02W/mK); spuma în timp amortizându-și investiția mult mai repede, datorită reducerii costurilor de întreținere. Foarte mulți constructori merg pe varianta spumei poliuretanice tocmai pentru faptul ca are proprietăți de etanșare, oprind circulația aerului, aceasta umplând toate locurile în care este aplicată.

Nu in ultimul rand, la fel precum vata, izolatia cu celuloza este predispusa la condens si in cazuri nefericite la mucegai.

Deși investiția inițială în spumă este puțin mai mare trebuie avut în vedere că aceasta înlocuiește izolația clasică, este barieră de aer, este barieră contra condesului, este o barieră anti-mucegai, toate acestea într-un singur produs, costurile pentru orice alt material izolator, pentru a ajunge la o performanță asemănătoare, ar fi cu 10-15% mai mari decât investiția în spuma poliuretanică.

Acesta este motivul pentru care din ce în ce mai mulți constructori optează pentru spumă poliuretanică. Deși procentul de spuma folosită pe piață este mai mic decât la izolațiile convenționale, spuma a avut o creștere semnificativă în ultimii ani, tocmai fiindcă mulți constructori au ca obiectiv eficiență energetică a casei, iar avand in vedere eficienta termica a spumei poliuretanice neegalata de niciun alt produs de pe piata, investitia se poate amortiza in mai putin de 10ani.

Spuma poliuretanică VS vată bazaltică

În acest prim articol ne propunem să facem o comparație între spuma poliuretanica și vata bazaltică. Deși conceptul de izolație termică este adeseori neglijat, aceasta este foarte importantă când vine vorba de construirea unei case. Răcirea și încălzirea interiorului, în general reprezintă în jur de jumătate din cheltuielile de întreținere, tocmai din acest motiv o termoizolație eficientă va ajuta să economisiți bani și să faceți interiorul casei mult mai plăcut.

În prezent aplicațiile de termoizolare sunt dominate de vata bazaltică, celuloza și spuma poliuretanică. Dar ce variantă este mai eficientă, și de ce ? În acest articol și în următoarele vom face o comparație între spuma poliuretanică cu celulă închisă și celelalte forme tradiționale de izolație.

Spuma poliuretanică cu celulă închisă VS vata bazaltică
În trecut cea mai populară izolație era vata bazaltică. Folosită des pe piață, aceasta era soluția în anii trecuți. Vata bazaltică se poate găsi în diferite sortimente, cu diferiți factori de transfer termic și la diferite prețuri.

În mod normal abilitatea de termoizolație denumită și coeficientul de transfer termic a fibrei de sticlă sau a vatei bazaltice este undeva la o medie de 0.035 – 0.040, pe când spuma poliuretanică cu celulă închisă are acest coeficient de transfer termic la o medie de 0.02 în funcție de densitatea acesteia. Cu alte cuvinte pierderile de căldură vor fi de două ori mai mici prin spuma decât prin vată, vorbind aici doar de material în sine, dacă punem în calcul și etanșarea zonei, deci nu mai sunt locuri prin care să se piardă căldura, eficiența spumei crește de aproximativ 3.5ori.

Deși la prima vedere vată bazaltică pare ieftină aceasta aduce costuri suplimentare, ca cel pentru mâna de lucru sau pentru folia anti-condens. Un alt dezavantaj este că în timp acest material încep să se lase și să-și piardă din proprietățile termoizolante, deci va trebui schimbat.

Un avantaj însă a vatei bazaltice este faptul că poate fi aplicate de oricine, deoarece nu necesită echipamente speciale, dar în același timp există riscul de a nu fi aplicata corect. Aceasta trebuie ca la aplicare să aibă contact în șase puncte cu toate suprafețele ce o înconjoară. De asemenea trebuie tăiată în jurul cablurilor electrice, a țevilor sau orice alt dispozitiv mai este aplicat pe suprafață.
Cele mai mari probleme la aplicarea vatei bazaltice sau a vatei minerale apar atunci când nu sunt umplute cum trebuie spațiile în care sunt aplicate, sau materialele nu sunt comprimate eficient. Vata bazaltică și vata minerală sunt termoizolațiile care dau cea mai mare bătaie de cap proprietarilor și sunt de cele mai multe ori ineficiente. Motiv pentru care cei mai mulți constructori și arhitecție recomandă alte materiale.

Pe de altă parte când vine vorba de spuma poliuretanică cu celulă închisă, aceasta are câteva proprietăți pe care niciunul dintre produsele mai sus menționate nu le are. Odată aplicată spuma poliuretanică reușește să umple toate golurile și să se muleze în funcție de suprafața pe care este aplicată, cu alte cuvinte etanșează spațiul și nu mai permite pătrunderea curentului, sau crearea de punți termice. Pe lângă calitatea termoizolantă superioară, spuma poliuretanică cu celulă închisă oferă și hidroizolație și fonoizolație.
În general problema majoră când discutăm despre „ izolația casei” sau ”izolația mansardei”, apare când vine vorba despre crearea unei bariere a aerului, dacă aerul cald este circulat prin casă sau aerul de afară intră înăuntru, este clar că performanța termică variază foarte mult, și de asemenea aerul umed din exterior va produce picături de apă unde sunt punți termice, ceea ceva duce în cele din urmă la apariția mucegaiului.

Avantaje spumă poliuretanică cu celulă închisă
– Termoizolație mult mai eficientă
– Hidroizolație
– Fonoizolație
– Ușor și rapid de aplicat
– Durată de viața mare estimată la 80 de ani
– Etanșează perfect toate zonele și nu permite pătrunderea aerului
– Nu creează punți termice
– Nu permite apariția mucegaiului
– 0 costuri suplimentare
– Totul este făcut de o singură echipă
– Își păstrează proprietățile în timp
– Rigidizează structura casei
– Protejează lemnul

Avantaje vată bazaltică
– Sunt mai ieftine
– Se pot monta de oricine

Dezavantaje spumă poliuretanică
– Materia primă necesită o investiție mai mare
– Poate fi aplicată doar de profesioniști
– Trebuie acoperite ferestrele și obiectele din casă

Dezavantaje vată bazaltică
– Termoizolație ineficientă
– Trebuie aplicată perfect pentru a fi eficientă
– Nu este hidroizolantă
– Nu este eficientă din punct de vedere al fonoizolației
– Irită pielea
– Aplicare greoaie și de lungă durată
– În timp se lasă și trebuie schimbată
– Permite pătrunderea curentului și eficiența termică variază foarte mult
– Permite apariția punților termice
– Permite intrarea aerului umed în casă ce favorizează apariția mucegaiului
– Implică costuri suplimentare, pe de o parte fiindcă nu se știe exact ce cantitate trebuie, necesită folie pe deasupra și mai implică și costul cu mâna de lucru
– Nu protejează lemnul

În concluzie între cele trei materiale, spuma poliuretanică cu celulă închisă oferită de Isoterm este cea mai eficientă soluție.