0720 680 086

Spuma poliuretanică Adevăr sau Mit – Partea 2

Mit – spuma poliuretanică cu celulă închisă aplicată pe astereala, din interior va face lemnul să putrezească, deoarece spuma sigilează prea bine zona.
Adevăr – spuma cu celulă închisă este folosită ca și izolație pentru acoperiș de mai bine de 40 de ani,cu rezultate grozave. Nu există niciun caz raportat în care spuma poliuretanica cu celulă închisă, aplicată pe astereală să afecteze lemnul sau să îl facă să se deterioreze. Din contră, spuma poliuretanica cu celula închisă este singurul material izolant de pe piață care protejeaza 100% împotriva condensului și a mugegaiului, chiar si fără o folie anticondens aplicată. Adevăratul motiv pentru apariția condesului este că pe timp de iarnă aerul cald din camera trece de materialele izolante clasice(vată bazaltică, celuloză, polistiren) și ajunge la astereala rece unde, datorită diferenței mari de temperatură, va condensa și se va transforma în apă.
De asemenea, spuma cu celulă închisă va ține acoperișul rece pe exterior ( căldura din casă nu va trece de ea astfel încât să încălzească astereala), asta însemnând că acoperișul nu va mai suferi de la îngheț-dezgheț, deci deteriorarea acoperișului din cauza gheții pe timp de iarna va fi diminuată.
Mit- dacă lemnul este ud atunci când se aplică spuma poliuretanica, nu va permite uscarea lemnului
Adevăr – experții recomandă la fel ca și în cazul vopsitoriei, ca spuma poliuretanica să fie aplicată pe un suport uscat. Daca lemnul nu este perfect uscat nu este niciun fel de problema întrucât spuma poliuretanică cu celulă inchisă acționează ca o barieră de difuzie vapori având un coeficient de absorbție apă pe termen scurt de 0.2kg/m2.
Cand vorbim de un suport ud(exemplu lemnul ud în urma infiltrațiilor de la ploi) nu se recomandă aplicarea spumei poliuretanice deoarece aderența spumei va fi afectată. La fel ca la vopsitorie, substratul ce va fi izolat trebuie să fie relativ uscat ( 18% umiditate). Acest lucru poate fi verificat foarte ușor cu un umidometru digital, ca cel folosit de echipa ISOTERM. Aplicatorii noștri știu instant dacă lemnul este prea umed, deoarece spuma va avea altă culoare și nu va expanda corespunzător.




Pentru mai multe detalii contactați un consultant Isoterm.

Spuma poliuretanică Adevăr sau Mit – Partea 1

Mit – spuma poliuretanica reține vaporii și nu este indicată vara când aerul este mult mai umed, deoarece nu permite vaporilor de apă să intre și să iasă din încăpere
Adevăr – spuma poliuretanică are un indice de permeabilitate de până la 3 g/(m2 x zi) / 3cm și o valoare lambda de 0.022 W/m-K la o grosime de 3cm. Această combinație permite controlul fluxului de vapori în timp ce separă eficeint temperaturile din interior și exterior și menține un ambient izoterm . Rezultatul este un control optim al condensului, atât timp cât este aplicată grosimea potrivită de spuma, adică un minim de 3cm.

Mit – izolația cu spumă poliuretanică degajă gaze după aplicare, cum ar fi formaldehida. Spuma poliuretanică este nocivă și afecteză aerul din casă
Adevăr – spuma poliuretanică nu are și nu a avut niciodată formaldehidră în compoziție. În plus nu există nicio dovadă care să ateste că spuma poliretanica de orice fel, afectează aerul din interior prin emanarea de gaze toxice. Testele pe spuma poliuretanică cu celulă închisă sau deschisă, arată că imediat dumpă aplicare spuma nu degajă niciun fel de gaz.
Gazul folosit în spuma poliuretanică până în 2005 a avut câteva caracterisitci care afectau stratul de ozon la încălțimi foarte mari, în momentul aplicării. Dar imediat după 2005, acesta a fost înlocuit cu alți agenți HFC, care nu afectează în niciun fel stratul de ozon. Niciunl dintre cei doi agenți folosiți nu au fost considerați ca polunați interiori. Nu sunt considerați chimicale toxice, nu au iritanți și nici alergeni.

Câteva dintre aplicațiile spumei poliuretanice sunt:

-Izolatie mansarda
-Izolatie pereti
-Izolatie placa
-Izolatie exterior
-Izolatie acoperis
-Izolatie containere
-Izolatie hala
-Izolatie ferma
-Izolatie terasa
-Izolatie piscina
-Izolatie beci
-Izolatie rigips
-Izolatie grinzi

Pentru mai multe informații nu ezitați să contactați un consultant Isoterm/ Izoterm.ro

Trei motive pentru care să alegi o izolație cu spumă poliuretanică

Nu toate izolațiile sunt la fel. Dacă sunteți în căutare pentru o izolație mansardă, izolație pereți sau izolație placă cea mai bună alternativă la izolațiile convenționale este spuma poliuretanică. Dacă aveți încă îndoieli în alegerea materialului izolator potrivit, în acest articol vă vom descrie trei motive pentru pentru alegerea aplicării izolației cu spuma poliuretanica.

1. Etanșarea spațiului – spuma poliuretanică este singurul material care reușește să umplă toate crăpăturile, în timp ce expandează, iar în cele din urmă se întărește, astfel creând o barieră pentru polenul, apa sau alergenii din exterior. Dar cel mai important este că previne infiltrarea aerului, care poate afecta efectul izoterm din al casei dumneavoastră.

2. Nu este considerată o sursă de hrană pentru dăunători – spre deosebire de celelalte materiale izolatoare, spuma poliuretanică oferită de ISOTERM nu atrage rozătoarele sau alte vietăți și le împiedică să-și creeze cuiburi în interiorul casei.

3. Performanță incomparabilă – celelalte tipuri de izolație se degradează, se mișcă din poziția inițială și crează goluri prin care se poate infiltra aerul. Acesta nu este cazul și pentru spuma poliuretanică, care își menține structura și proprietățile izolatoare. Acest lucru înseamnă că veți scăpa de o grijă în viitor și vă puteți bucura de confortul casei dumneavoastră și de efectul izoterm creat de spumă.

Câteva dintre aplicațiile spumei poliuretanice sunt:

-Izolatie mansarda
-Izolatie pereti
-Izolatie placa
-Izolatie exterior
-Izolatie acoperis
-Izolatie containere
-Izolatie hala
-Izolatie ferma
-Izolatie terasa
-Izolatie piscina
-Izolatie beci
-Izolatie rigips
-Izolatie grinzi

Pentru mai multe informații nu ezitați să contactați un consultant Isoterm/ Izoterm.ro

Aplicarea spumei poliuretanice pe timp de iarnă

   Deși spuma poliuretanică poate fi aplicată și la temperaturi scăzute, de până la -10˚C, procesul este mult mai dificil și trebuie tratat cu maximă atenție și profesionalism. Lucrarea în sine durează mai mult, iar spuma începe să crape și să se micșoreze dacă nu sunt respectate toate condițiile procesului de lucru pe timp de iarnă. În continuare vă vom prezenta câteva dintre cerințele aplicării spumei poliuretanice pe timp de iarnă.



1.    Materialul potrivit
Principala cerință care va stabili succesul lucării este alegerea materialului potrivit. Spuma poliurtanică, la fel ca orice alt material, se găsește în diferite compoziții și de la diferiți producători, fiecare dintre ele cu diferiți indici de temperatură. Spuma poliuretanică cu celulă închisă pe bază de gaz oferită de ISOTERM, vine în formula de iarnă aditivată, pentru a putea fi aplicată la o temperatură de până la -10˚C.
Pe de altă parte o spumă poliuretanică neaditivată pentru condiții de iarnă va necesita o temperatură de minim 5˚C pe suport pentru a putea fi aplicată. Echipa noastră va face masurători cu o cameră cu termoviziune înainte de fiecare lucrare de izolație pentru ne asigura de îndeplinirea condițiilor de aplicare.
Fie ca doriți să efectuați o izolație mansardă, izolație planșeu sau izolația pereților, alegerea materialului potrivit poate fi un proces dificil, iar pentru a lua decizia corectă trebuie doar să consultați un expert ISOTERM.



2.    Aplicarea corectă a materialului
Spunem mereu că un preț foarte mic va rezulta întotdeauna într-o calitate scăzută a lucrării. Folosirea unei spume de proastă calitate, mixurile inegale sau necorespunzătoare de produse, sau mai rău mixarea mai multor produse între ele pentru a diminua costul(cum ar fi adăugarea de spumă cu celulă deschisă sau de apă în spuma cu celulă închisă), este o garanție a eșecului lucrării, deoarece spuma va crăpa și se va desprinde de pe suport în timp. Iar dacă printr-un miracol aceasta nu va prezenta urmele aplicării necorespunzătoare, cu siguranța nu va avea eficiența pe care ar trebui sa o aibă spuma poliuretanică și nu veți reuși sa obțineți acel efect izoterm.
Pe de altă parte pe lângă o compoziție corectă a materialului, aplicarea este foarte importantă și vorbim aici de aplicarea unui număr corect de straturi pentru a se ajunge la densitatea plătită.
Multe firme aleg să păcălească clientul aplicând mai puține straturi și forțând spuma să se umfle mai mult la fiecare strat, totul pentru a obține o densitate mai scăzută și în consecință un consum mai mic de material.



3.    Pregătirea corespunzătoare a încăperii
Atunci când temperaturile din încăpere sunt prea scăzute, pentru a ne asigura că spuma reacționează corespunzător este indicat să se încălzească și încăperea. Atunci când lucrarea se efectuează într-o casă locuită spre exemplu, mansarda este deja încălzită datorită căldurii din casă. Dar în cazul unor construcții noi, temperatura este apropiată de cea de afară. În cazul acesta se poate monta o aerotermă care să încălzească camera, sau un tun de căldură.
De asemenea trebuie avut în vedere menținerea temperaturii optime în încăpere și după aplicarea spumei, timp de 24 de ore.




Pentru mai multe detalii contactați un consultant Isoterm.

Mitul pereților care RESPIRĂ, sau cum să scăpați de condens și mucegai

mitul pereților care respiră

De ce nu respiră pereții?

Din ce în ce mai des clienții noștri ne adresează întrebarea, “Dacă fac o izolație cu spumă poliuretanică nu sigilez casa prea tare și nu mai respiră pereții?”
Nu, casa nu trebuie sa respire. Nu are plămâni și aerul nu poate trece prin beton, cărămidă, lemn, etc. În realitate toate casele au forte multe locuri prin care se pierde aer, ferestrele și ușile fiind spre exemplu unul dintre ele. Dar haideți să demontăm mitul pereților care respiră.

Când vorbim de eficiență termică, aerul din casa trebuie sa stea în casă și aerul de afară trebuie să stea afară(exceptând desigur o cantitate mică de aer ventilat). Atunci când există pierderi majore de aer, sistemul de răcire/încălzire trebuie sa lucreze mai greu pentru a menține o temperatură constantă. Pentru a putea obține acest efect izoterm, spuma poliuretanică este cel mai bun aliat. O izolație termică eficientă menține casa confortabilă, salvează bani la facturi și îmbunătățește calitatea aerului respirat.



Cum apare condensul și mitul pereților care respiră?

Este adevărat, spuma poliuretanică va sigila casa mai mult, dar acesta este un lucru foarte bun. Tocmai faptul că materialele clasice precum vata bazaltică, celuloza, polistirenul nu reușesc să sigileze casa si să prevină pierderile de aer conduce la apariția condensului și într-un final a mucegaiului. Acest lucru se întâmplă din două motive:
•      Motivl 1:   Pe timp de iarnă aerul cald din camera poate trece de materialul termoizolant(vata bazaltică, celuloză, polistiren) ajungând la astereala rece sau pereți exteriori reci, unde va condensa datorită diferenței de temperatură. Acest lucru nu este valabil la spuma poliuretanică deoarece aceasta nu permite trecerea aerului.
•      Motivl 2:   Coeficientul de difuzie a materialelor clasice este foarte slab acestea lasând vaporii de apă sa treacă fără probleme. Spuma poliuretanică acționează ca o adevărată barieră de vapori. Acest aspect va fi discutat în detaliu în rândurile de mai jos.

Motivul 1: Materialele clasice lasă aerul sa treacă

Principalul motiv și pentru apariția condensului și a mucegaiului este faptul ca materialele izolatoare clasice cum ar fi vata bazaltică, celuloza și polistirenul lasă aerul sa treacă foarte ușor prin ele.
Să luam exemplul clasic de izolație mansardă folosind vată bazaltică. Într-o iarnă tipică, cu temperaturi exterioare pe timp de noapte de -10 grade C, astereala noastră va avea o temperatură foarte apropiată de cea exterioară. Daca mansarda este locuită atunci temperatura în interiorul mansardei va fi de minim 20 grade C. Aerul cald are o densitate mai mică deci se va ridica spre tavan unde va trece ușor de vata bazaltică și va ajunge în cele din urmă la astereala rece, unde se va transforma în condens datorită diferenței de temperatură.

vata bazaltica condens

În imaginea de mai jos puteți vedea exact acest fenomen(apariția mucegaiului) într-o izolație folosind vată bazaltică.


vata bzalatica condens

În cazul spumei poliuretanice, structura compactă a acesteia nu lasă aerul sa treacă, implicit acesta nu ajunge la astereala rece și astfel condensul nu apare(și nici mitul pereților care respiră).

spuma nu face condens


Motivul 2: Ce se întâmplă de fapt cu difuzia vaporilor de apă?

Haideți să luăm un exemplu tipic, al unei mansarde de 60mp ocupată de doi adulți și un copil. Fiecare dintre cei trei este un potențial generator de vapori de apă.
Vom lua în considerare de asemenea și factori alternativi precum plantele, gătitul, spălarea rufelor, etc.

vapori de apa in casa

Făcând referire la estimatul masei de vapori de apă, următoarele valori pot fi presupuse:
•   Baie pentu 3 persoane – 3,300g de vapori
•   Somn (50g pe oră) – 1,200g
•   Gătit (2 ore) – 1,500g
•   Spălaltul rufelor – 300g
•   5 plante – 1,200g
•   Alte activităti (4 ore) – 400g
•   Alte activități intensive (2 ore) – 350g

În acest mod am obținut o valoare rotunjită de 10,000g de vapori de apă produși de o familie in 24 ore petrecute non stop în apartament. Ținând cont de presupunerile noastre inițiale, familia noastră locuiește într-un spațiu de 60mp. Să presupunem ca mansarda noastră are doar 2 pereți exteriori prin care se face transferul de vapori, cu o suprafață totală de 40mp.
Presupunem acum ca experimentul nostru este făcut în condiții de iarnă cu următoarele specificații:



Interior
•   Temperatură +20oc
•   Umiditate 55%
Afară
•   Temperatură -10oc
•   Umiditate 85%


Vom lua în continuare 3 exemple de pereți cu diferite izolații:

Exemplul 1 – 55 cm de carămidă plus 2 cm de tencuială interior și exterior
Rezistența de difuzie este 61

Exemplul 2 – 30 cm de beton plus 2 cm de tencuială plus 10 cm de izolație cu vată bazaltică.

Rezistența de difuzie este 24

Exemplul 3– 30 cm de beton plus 2 cm de tencuială plus 10 cm de izolație cu spumă poliuretanică
Rezistența de difuzie este 109

Dacă folosim formula *m = (Δp x S x t)/R, unde m = masa vaporilor de apă, Δp = diferența de presiune dintre exterior și interior, S = aria, t = timpul de transfer (24 ore), R = rezistența de difuzie, atunci cantitatea de apă care poate penetra materialul izolant în 24 ore va fi:



•   Perete caramida(exemplul 1) 443g
•   Perete beton plus izolație vată bazaltică(exemplul 2) 1,536g
•   Perete beton izolati cu spuma poliuretanică(exemplul 3) 211g


După cum se poate vedea spuma poliuretanică este de peste 7 ori mai eficientă comparativ cu vata bazaltică atunci când vine vorba de vapori de apa și de condens, mai exact in cazul nostru doar 2% din cantitatea de vapori va trece de material, comparativ cu 15% la vata bazaltică. Vata este mai eficientă doar pentru a promulga mitul pereților care respiră 🙂

De asemenea pentru a avea o casă „corectă” în care să nu apară mucegaiul și calitatea aerului să fie crescută, pe lângă o izolație cu materiale moderne, cum ar fi spuma poliuretanică, este nevoie și de o ventilație facută ca la carte.


Pentru mai multe detalii contactați un consultant Isoterm.