0720 680 086

Afla care sunt pașii necesari pentru a beneficia de termoizolația Isoterm

Deoarece mulți dintre clineții noștri nu sunt familiari cu procesul aplicării unei izolații cu spumă poliuretanică, în articolul de astăzi ne-am decis să facem o descriere succintă a tuturor pașilor, de la început până la final.
Așadar, fie ca vorbim de izolații acoperiș, pereți sau chiar planșeu, totul se întamplă în 8 pași simpli:


1. Apelarea unui consultant Isoterm

Primul pas constă în discutarea cu un consultant Isoterm, cu care veți avea o discuție legată de izolația cu spumă poliuretanică pret de cateva minute. Vă vom pune cateva întrebari legate de lucrare urmând sa va recomandăm un anumit tip de spumă, o grosime și vă vom face o ofertă estimativă. De asemenea acesta vă poate comunica direct data în care se va efectua lucrarea (urmând ca măsurătorile și evaluarea să fie făcute de către echipa de aplicare) sau în cazul lucrărilor mai dificile vă va direcționa spre un agent Isoterm pentru a stabili o întâlnire la fața locului.


2. Măsurarea și evaluarea spațiului

În cazul lucrărilor mai complicate sau la cererea clientului un consultant Isoterm se va deplasa la fața locului pentru a efectua o măsurătoare exactă a spațiului ce va fi termoizolat și pentru a va putea recomanda solutia optimă. De asemenea veți beneficia și de o scanare termică a încăperii pentru a detecta eventualele zone probleme si a lua masurile necesare.


4. Programarea lucrării

De îndată ce s-au stabilit toate detaliile, consultantul nostru va programa lucrarea și vă va trimite o confirmare a datei. La cererea clientului această lucrarea se poate reprograma, înștiințarea trebuind facută cu cel putțin 5 zile inainte.


4. Pregătirea spațiului

Înainte de începerea efectivă a lucrării clientul trebuie să pregătească corespunzător spațiul ce urmează a fi izolat. Spre exemplu pentru izolație mansardă, geamurile și toate suprafețele din încăpere ce nu se doresc a fi murdărite cu spumă se vor acoperi; eventualele goluri cu deschidere spre exterior ( ex: îmbinarea dintre acoperis si pereti, saceagul) se vor astupa cu polistiren, OSB, rigips unde este cazul, astfel încât spuma (ce vine inițial lichidă) sa nu iasă spre exterior. De restul spatiului ne vom ocupa noi astfel încăt la finalul lucrarii sa obținem o izolație fară punți termice și un spațiu cu adevărat izoterm.

În cazul în care lucrarea este mai înaltă de 4-5m și nu putem ajunge cu schela proprie, clientul va asigura un mijloc de a ajunge în cel mai înalt punct.


5. Semnarea contractului de colaborare

Înainte de începerea oricărei lucrări, clientul va semna un contract în dublu exemplar, ce va conține toate clauzele aplicării, suprafața măsurată și oferta stabilită.


6. Executarea lucrării

Echipa Isoterm odată ajunsă la locație va pregăti soluțiile și va pune în funcțiune aparatul. De asemenea vor aduce furtunul și pistolul folosit la pulverizarea de spuma izolatoare până în spațiul ce va fi izolat, prin cea mai accesibilă intrare. Va urma apoi procesul de izolare efectiv ținănd cont de specificațiile alese și măsurând ocazional pentru a ajunge la grosimea stabilită. Lucrarea dureaza in medie 2 ore pentru fiecare 100mp aplicați.


7. Evaluarea spațiului

Clientul va face verificarea finală împreuna cu echipa Isoterm și va semna procesul verbal de luare în primire a lucrării.

8. Documentația finală

După efectuarea lucrării, clientul va primii în format electronic, factura, garanția, contractul(daca nu a fost semnat în prealabil) și declarația de performanța a spumei poliuretanice folosite pentru lucrarea prestată.


Pentru mai multe detalii contactați un consultant Isoterm.

Izolația caselor pasive – Ghidul esențial

O „Casă pasivă” sau „Passivhaus” în limba germană este un standard voluntar riguros pentru eficiența energetică într-o clădire care reduce amprenta ecologică până la punctul în care aceasta este considerată o proprietate cu pierdere energetică „ultra-scăzută”.

Acest standard este atins în primul rând prin utilizarea cât mai redusă a energiei pentru încălzire și răcire. Standardul nu se aplică doar locuințelor, ci și clădirilor comerciale și de servicii cum ar fi școli, birouri și chiar un supermarket! Având în vedere acest lucru, iată ghidul nostru pentru izolarea casei pasive, de ce contează și cum vă poate ajuta nu numai în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, ci și reducerea facturilor dvs…


Case pasive: Aspecte de bază


Casele pasive sunt în mod obișnuit proiectate și construite astfel încât să le permită să funcționeze la niveluri de energie ultra-scăzute încă din faza de construcție, dar este posibil ca acestea să fie convertite chiar și mai târziu.

Folosind izolația cu spumă poliuretanică o locuință poate ajunge cu ușurință la niveluri ultra-scăzute de pierderi energetice, chiar dacă această izolație este adăugată mult timp după construcția inițială. Chiar dacă nu doriți să atingeți standardele Casei Pasive, izolația cu spumă prin pulverizare poate reduce considerabil pierderile de energie ale proprietății.


Metode tradiționale vs. spumă poliuretanică – care metodă este mai eficientă din punct de vedere energetic?


Spuma poliuretanică cu celula inchisă reprezintă o inovație în piața de izolații rezidețiale. Fiind deja un produs favorit al țărilor cu un climat mai rece, cum ar fi Norvegia, Suedia și Canada, câștigă acum popularitate în Romania.

Izolația tradițională este formată de obicei de vata bazaltică, celuloză sau polistiren, fiind prinse, îndesate sau lipite de suportul pe care sunt aplicate, însa ca material, aceste tipuri de izolații pot absorbi umezeala și pe măsură ce îmbătrânesc, se descompun și se deteriorează.
Acest lucru compromite capacitățile lor termice, permițându-le să acționeze ca o punte termică și nu ca o barieră termica, lăsând sa treacă aerul rece și umiditatea în loc sa le oprească.

Spuma poliuretanică pe de alta parte este sprayata pe suport lipindu-se instant. Aceasta se umflă până la o sută de ori dimensiunea inițială, umplând spațiul din jurul sau, înainte de solidificare. La 24 de ore după instalare, spuma este complet uscata și a format o etanșare superioară împotriva curenților de aer, a punților termice și a umezelii.


Chiar dacă nu doriți să atingeți standardele Casei Pasive ci doar căutați o izolație mai bună din motive ecologice, spuma poliuretanică aplicata de Isoterm este soluția.

Pentru mai multe detalii luați legătura cu un consultant isoterm 031 005 17 85

Spuma poliuretanică vs celuloza

În articolul trecut am făcut o comparație între spuma poliuretanică și fibra de sticlă și vata minerală. Așadar continuând de unde am rămas, în aceste articol ne propunem să facem o comparație între spuma poliuretanică și celuloză.

Fiind ceva mai densă decât fibra de sticlă sau vata minerală, celuloza reușește mai bine să etanșeze zonele izolate, deși nu este considerat un material de etanșare precum este spuma poliuretanică. Celuloza este ceva mai bună decât vata minerală tocmai pentru faptul că aceasta reușește să inchisa ceva mai eficient punțile termice avand astfel o eficiență termică ceva mai mare. Un alt avantaj al celulozei, la fel ca și la spuma poliuretanică este reducerea zgomotului, asta cu condiția de a fi bine aplicată și de a rămâne la fel în timp. Procedeul de instalare al celulozei este destul de complicat fiind necesar destul de mult timp. Izolația cu celuloză este de asemenea greoaie și este afectata în timp de gravitație,rezultand in scaderea performantei termice si mai rau, in cazul aplicarilor pe asteraela, caderea celulozei pe peretii de rigips, rezultatul fiind ruperea acestora.

La fel ca și vata, celuloza este ceva mai ieftină, insa randamentul termic este scazut, ambele avand coeficientul de conductivitate termica in jurul valorii de 0.04W/mK, de doua ori mai slab comparativ cu cel al spumei(aproximativ 0.02W/mK); spuma în timp amortizându-și investiția mult mai repede, datorită reducerii costurilor de întreținere. Foarte mulți constructori merg pe varianta spumei poliuretanice tocmai pentru faptul ca are proprietăți de etanșare, oprind circulația aerului, aceasta umplând toate locurile în care este aplicată.

Nu in ultimul rand, la fel precum vata, izolatia cu celuloza este predispusa la condens si in cazuri nefericite la mucegai.

Deși investiția inițială în spumă este puțin mai mare trebuie avut în vedere că aceasta înlocuiește izolația clasică, este barieră de aer, este barieră contra condesului, este o barieră anti-mucegai, toate acestea într-un singur produs, costurile pentru orice alt material izolator, pentru a ajunge la o performanță asemănătoare, ar fi cu 10-15% mai mari decât investiția în spuma poliuretanică.

Acesta este motivul pentru care din ce în ce mai mulți constructori optează pentru spumă poliuretanică. Deși procentul de spuma folosită pe piață este mai mic decât la izolațiile convenționale, spuma a avut o creștere semnificativă în ultimii ani, tocmai fiindcă mulți constructori au ca obiectiv eficiență energetică a casei, iar avand in vedere eficienta termica a spumei poliuretanice neegalata de niciun alt produs de pe piata, investitia se poate amortiza in mai putin de 10ani.

Vata bazaltică sau spuma poliuretanică?

spuma poliuretanica vs vata bazaltica

Spumă poliuretanică sau vată bazaltică? Ce sa alegem?

În acest articol ne propunem să facem o comparație între spuma poliuretanica și vata bazaltică. Deși conceptul de izolație termică este adeseori neglijat, aceasta este foarte importantă când vine vorba de construirea unei case. Răcirea și încălzirea interiorului, în general reprezintă în jur de jumătate din cheltuielile de întreținere, tocmai din acest motiv o termoizolație eficientă va ajuta să economisiți bani și să faceți interiorul casei mult mai plăcut.

În prezent aplicațiile de termoizolare sunt dominate de vata bazaltică, celuloza și spuma poliuretanică. Dar ce variantă este mai eficientă și de ce ? În acest articol și în următoarele vom face o comparație între spuma poliuretanică cu celulă închisă și celelalte forme tradiționale de izolație.


Vata bazaltică


Cel mai popular tip de izolație atât în trecut cât și acum este fără dubii vata bazaltică și asta în primul rând datorită costului redus.
Deși la prima vedere vată bazaltică pare ieftină aceasta aduce însă costuri suplimentare, cum ar fi mâna de lucru, folia anti-condens sau cantitatea mare de material ce se pierde la montaj.

Un avantaj însă a vatei bazaltice însă este faptul că poate fi aplicate de oricine, deoarece nu necesită echipamente speciale, dar în același timp există riscul de a nu fi aplicata corect. Aceasta trebuie ca la aplicare să aibă contact în șase puncte cu toate suprafețele ce o înconjoară. De asemenea trebuie tăiată în jurul cablurilor electrice, a țevilor sau orice alt dispozitiv mai este aplicat pe suprafață.

Există din păcate și părți mai puțin bune

În mod normal abilitatea de termoizolație a vatei minerale sau a vatei bazaltice, reprezentată prin coeficientul de conductivitate termica, este undeva la o medie de 0.035 – 0.040W/mK, ceea ce poate era în regulă acum 10-20 de ani dar nu și acum când vorbim de materiale moderne precum spuma poliuretanică cu celulă închisă ce are un coeficient de conductivitate termica la o medie de 0.021W/mK.

Cele mai mari probleme sunt însă la aplicarea vatei bazaltice sau a vatei minerale apar atunci când nu sunt umplute cum trebuie spațiile în care sunt aplicate, sau materialele nu sunt comprimate eficient
De asemenea vata bazaltică lasă aerul sa treacă foarte ușor prin ea, iar pe timp de iarnă acesta ajunge foarte ușor la astereala rece unde se transformă în condens(după cum se poate vedea și ăn poza de mai jos). Această permeabilitate împreuna cu coeficientul de conductivitate slab face ca vata sa fie un material ineficient.

vata bazaltica condens

Spuma poliuretanică


Spuma poliuretanică pe de alta parte este un material modern, inovator, folosit pentru izolația caselor aflate în zone cu ierni friguroase sau veri toride. Este un amestec de doua chimicale care atunci când sunt combinate expandează de pana la 100 ori, spuma ajungând astfel în cele mai mici crăpături.
Folosirea spumei poliuretanice ca izolator termic este încă o noutate în domeniu. Popularitatea sa crește însă exponențial pe măsura ce popularitatea materialelor clasice(vata bazaltică, polistiren, celuloză) scade.

Tipuri de spumă poliuretanică


Izolația cu spuma poliuretanică vine în două forme diferite și anume spuma cu celulă închisă și spumă cu celulă deschisă.
Spuma cu celulă deschisă este o spumă poroasă cu aspect de burete asemănătoare cu spuma la tub. Aceasta este mult mai moale și ușoară, fiind de preferat în spații nelocuite(cum ar fi poduri) unde diferența de temperatură dintre interior și exterior va fi mai mică și atunci când bugetul este mai redus. Celula deschisă are costuri asemănătoare cu vata bazaltică
Spuma cu celulă închisă este o spuma foarte compactă în care celulele stau foarte apropiate una de cealaltă. Aceasta este o spuma foarte dură și oferă o izolație superioara față de cea cu celulă deschisă.
Este de preferat în spațiile locuibile(izolație mansardă spre exemplu), atunci când există riscul formării condensului deoarece aceasta nu lasa aerul cald din încăpere sa treacă de spumă și sa ajunga la astereala rece.
spuma nu face condens


Care sunt avantajele și dezavantajele?

avantaje vata bazaltica

Avantaje spumă poliuretanică cu celulă închisă

– Termoizolație mult mai eficientă – de până la 3 ori mai eficientă decât vata bazaltică
– Durată de viața mare estimată la 80 de ani
– Etanșează perfect toate zonele și nu permite pătrunderea aerului
– Acționează ca o barieră difuzie vapori. Nu face condens și mucegai.
– Își păstrează proprietățile în timp
– Rigidizează structura pe care este aplicată. Poate fi folosită cu rezultate excelente la rigidizarea planșeului
– Protejează lemnul împotriva daunătorilor
– Aplicare rapidă – 3 ore/100mp
– Izolează fonic

Avantaje vată bazaltică

– Material mai ieftin
– Se pot monta de oricine

Dezavantaje spumă poliuretanică

– Materia primă necesită o investiție mai mare
– Poate fi aplicată doar de profesioniști

Dezavantaje vată bazaltică

– Termoizolație ineficientă
– Nimeni nu o poate aplica perfect
– Nu este hidroizolantă
– Nu este eficientă din punct de vedere al fonoizolației
– Irită pielea
– Aplicare greoaie și de lungă durată
– Își pierde proprietățile în timp
– Permite pătrunderea curentului și eficiența termică variază foarte mult
– Permite apariția punților termice
– Favorizează apariția condensului și a mucegaiului
– Implică costuri suplimentare, pe de o parte fiindcă nu se știe exact ce cantitate trebuie, necesită folie pe deasupra și mai implică și costul cu mâna de lucru
– Nu protejează lemnul și este un cuib pentru daunători



Nu te-am convins? Iată de ce ar trebui sa alegi spuma poliuretanică

Care este mai ieftină?

Depinde foarte mult de tipul de vată ales, dar în mod clar aici vata bazaltică este caștigătoare. Însă daca ne uitam la avantajele și dezavantajele fiecarui material și aici putem menționa durata de viata mică a vatei, pierderea proprietăților în timp, plus costurile de montaj și costurile suplimentare cu instalarea(folie anticondens, pierderile rezultate în urma instalării), devine clar că un cost puțin mai mare al spumei poliuretanice este pe deplin justificat. De asemenea trebuie sa iei în calcul faptul ca eficiența și durata de viața mai mare a spumei poliuretanice va reduce drastic costul facturilor de energie.
În final gândiți-vă doar ca o izolație a mansardei folosind spumă poliuretanică costa în cele mai mutle cazuri cât un televizor de ultima generație, diferența fiind ca spuma vă va aduce bani înapoi în timp pe când televizorul se va devaloriza imediat ce e scos din cutie.
izolatie mansarda spuma

Care este mai eficientă?

Poate vata bazaltică este puțin mai ieftină, dar când vine vorba de eficiență în termoizolație nimic nu se compară cu spuma poliuretanică. Să începem cu coeficientul de conductivitate termică( λ).
În cazul spumei cu celulă închisă, aceasta valoare este de 0.021 W/mK. Cat are vata bazaltică? Undeva între 0.034 – 0.040 W/mK, spuma poliuretanică fiind astfel din start de aproape 2 ori mai eficientă decât vata bazaltică.
Dar asta nu e tot. În cazul tipic de izolație la mansardă, vata bazaltică trebuie măsurată și tăiată astfel încât să intre perfect între căpriori, însă acest lucru nu se întâmplă niciodată și la final vor rămâne foarte multe spații intre vată și grindă pe unde poate pătrunde aerul.
Spuma poliuretanică pe de altă parte expandează în timpul reacției, pătrunde în cele mai mici spații și crăpături pentru a creea un efect izoterm, sigilează perfect zona și oprește schimbul de aer cu exteriorul.

Luând în calcul sigilarea perfectă, coeficientul de conductivitate termică și măsurătorile noastre de la lucrările efectuate putem spune cu certitudine că 1cm de spuma poliuretanică cu celulă închisa este de aproximativ 3-3.5 ori mai eficienta decât 1cm de vată bazaltică.

aplicare spuma isoterm

Care este povestea cu condensul?

Nu…pereții nu respiră! Acum ca am lămurit acest aspect sa explicăm cum apare condensul. Așa cum este reprezentat și în graficul de mai sus condensul apare pe timp de iarnă, atunci când aerul cald din cameră reușește să treacă de materialul izolant, în cazul nostru vata bazaltică și să ajungă la astereala rece. Aici datorită schimbării bruște de temperatură se transformă în apă, deci condensează. În timp condensul excesiv va duce la apariția mucegaiului. Totodată vata bazaltică acționează ca un burete și reține apa la îmbinarea cu lemnul, în timp ducând la putrezirea acestuia.
Spuma poliuretanică cu celulă închisă nu lasă aerul sa treacă datorită structurii foarte compacte, deci condensul nu va apărea niciodată. Face ca insectele precum cariile de lemn și gândacii sa iubească aceste materiale. Spuma poliuretanică pe de altă parte are o structură atât de dură încât dăunătorii nu pot trece de ea.
condens si mucegai pe vata

Care din cele 2 este un cuib pentru daunatori?

Cu certitudine vata bazaltică. Vata cât și celuloza pot fi ușor remodelate de șoareci spre exemplu și transformate în culcuș. De asemenea meniul cald și uneori umed(datorită condensului),face ca insectele precum cariile de lemn și gândacii sa iubească aceste materiale. Spuma poliuretanică pe de altă parte are o structură atât de dură încât dăunătorii nu pot trece de ea.

insecte in izolatie



Care este concluzia?

In cele din urmă alegerea izolației care se potrivește cel mai bine cerințelor este a voastră. Pentru a determina ce izolație este mai bună trebuie doar sa luați in considerare aspectele pozitive și pe cele negative enumerate mai sus și bineînțeles bugetul pe care îl are fiecare.
Per total însă, în cazul în care urmăriți o soluție pe termen lung(atenție spuma are durata de viată de 80 ani) și nu doar o izolație care sa țină câteva sezoane, spuma poliuretanică vă va proteja casa, o va face mult mai confortabilă și în același timp vă va ajuta să economisiți bani la facturile de energie.



Daca sunteți de acord cu noi și ați hotărât că spuma poliuretanică este singurul material pentru confortul casei dumneavoastră, atunci contactați-ne pentru a stabili o întâlnire cu unul din consultanții noștri.

Avantajele spumei poliuretanice în izolarea fonică

Unul dintre principalele beneficii ale spumei poliuretanice este cel de izolare fonică. Deși de cele mai multe ori spuma poliuretanică este folosită pentru a izola termic, sau pentru a preveni infiltrațiile de apă, aceasta are și proprietăți de barieră fonică.
Undele de sunet sunt transmise prin vibrații în aer sau prin corpuri solide. Când sunetul trece dintr-o cameră în alta sau din exterior în interior, sunetul trebuie să treacă fie prin aer fie prin pereți, podea sau acoperiș.

Există trei modalități de a reduce sunetul – blocarea, absorbția sau amortizarea sunetului – iar cea mai eficientă soluție variază în funcție de tipul de sunet.

Pentru sunetul care parcurge dintr-o cameră în alta sau din exterior în interior, cum ar fi traficul, muzica vecinilor, sau televizorul din cealaltă cameră, este important să avem un material care blochează sunetul. Unul dintre materialele cu cea mai mare eficiență pentru a bloca sunetul este spuma cu celulă închisă, deoarece acestea reprezintă adevărate bariere sonore care blochează undele sonore din aer si împiedică propagarea acestora. Acesta este motivul pentru care la aplicarea de spuma poliuretanică la mansardă blochează spre exemplu sunetul de ploaie.

Când vine vorba de măsurarea performanței de atenuare fonică a unei suprafețe, avem două sisteme care sunt folosite cel mai des: STC – adică Clasa de transmitere fonică (Sounds Transmissions Class) și NRC, adică coeficientul de reducere al sunetului (Noise Reduction Coefficient).
STC măsoară cât sunet poate bloca un material; cu cât STC este mai mare cu atât este mai eficient materialul, și mai puțin sunet se transmite. De obicei, un punctaj de 36 ar minimiza transmiterea de sunet dintr-o cameră în alta când vorbim, pe când un punctaj de 60 ar face aproape toate sunetele de neauzit. Punctajul STC poate fi esențial în imobile unde transmiterea sunetului este foarte importantă, precum locații unde mai multe familii locuiesc la comun, birouri de avocatură ș.a.
Punctajul pentru NRC pe de altă parte diferă de la 0 la 1, cu cât NRC este mai mare cu atât mai materialul absoarbe mai bine sunetul. Cel mai bine este să privim NRC sub formă de procentaj. Adică un procentaj de 75%(0.75) dintre undele de sunet care intra în contact cu materialul sunt absorbite și nu sunt reflectate înapoi sau transmise mai departe.

Așa cum am menționat și anterior atât spuma poliuretanică cu celulă deschisă cât și cea cu celulă închisă sunt bariere de aer tipuri de spumă și ambele vor reduce propagarea sunetului, fie că vorbim de sunetul din interiorul locuinței(muzica, televizor, conversații) sau sunetul din exterior(trafic, ploaie, etc).

Dacă aveți nevoie de o izolare fonică eficientă și de durată sau de alte informații legate de izolația cu spumă poliuretanică, apelați cu încredere un consultant Isoterm.