De ce nu respiră pereții?
Din ce în ce mai des clienții noștri ne adresează întrebarea, “Dacă fac o izolație cu spumă poliuretanică nu sigilez casa prea tare și nu mai respiră pereții?”
Nu, casa nu trebuie sa respire. Nu are plămâni și aerul nu poate trece prin beton, cărămidă, lemn, etc. În realitate toate casele au forte multe locuri prin care se pierde aer, ferestrele și ușile fiind spre exemplu unul dintre ele. Dar haideți să demontăm mitul pereților care respiră.
Când vorbim de eficiență termică, aerul din casa trebuie sa stea în casă și aerul de afară trebuie să stea afară(exceptând desigur o cantitate mică de aer ventilat). Atunci când există pierderi majore de aer, sistemul de răcire/încălzire trebuie sa lucreze mai greu pentru a menține o temperatură constantă. Pentru a putea obține acest efect izoterm, spuma poliuretanică este cel mai bun aliat. O izolație termică eficientă menține casa confortabilă, salvează bani la facturi și îmbunătățește calitatea aerului respirat.
Cum apare condensul și mitul pereților care respiră?
Este adevărat, spuma poliuretanică va sigila casa mai mult, dar acesta este un lucru foarte bun. Tocmai faptul că materialele clasice precum vata bazaltică, celuloza, polistirenul nu reușesc să sigileze casa si să prevină pierderile de aer conduce la apariția condensului și într-un final a mucegaiului. Acest lucru se întâmplă din două motive:
• Motivul 1: Pe timp de iarnă aerul cald din camera poate trece de materialul termoizolant(vata bazaltică, celuloză, polistiren) ajungând la astereala rece sau pereți exteriori reci, unde va condensa datorită diferenței de temperatură. Acest lucru nu este valabil la spuma poliuretanică deoarece aceasta nu permite trecerea aerului.
• Motivul 2: Coeficientul de difuzie a materialelor clasice este foarte slab acestea lăsând vaporii de apă sa treacă fără probleme. Spuma poliuretanică acționează ca o adevărată barieră de vapori. Aceasta umple toate cavitățile, creând o etanșare completă a suportului pe care este aplicată. Acest aspect va fi discutat în detaliu în rândurile de mai jos.
Motivul 1: Materialele clasice lasă aerul sa treacă
Principalul motiv și pentru apariția condensului și a mucegaiului este faptul ca materialele izolatoare clasice cum ar fi vata bazaltică, celuloza și polistirenul lasă aerul sa treacă foarte ușor prin ele.
Să luam exemplul clasic de izolație mansardă folosind vată bazaltică. Într-o iarnă tipică, cu temperaturi exterioare pe timp de noapte de -10 grade C, astereala noastră va avea o temperatură foarte apropiată de cea exterioară. Daca mansarda este locuită atunci temperatura în interiorul mansardei va fi de minim 20 grade C. Aerul cald are o densitate mai mică deci se va ridica spre tavan unde va trece ușor de vata bazaltică și va ajunge în cele din urmă la astereala rece, unde se va transforma în condens datorită diferenței de temperatură.
În imaginea de mai jos puteți vedea exact acest fenomen(apariția mucegaiului) într-o izolație folosind vată bazaltică.
În cazul spumei poliuretanice, structura compactă a acesteia nu lasă aerul sa treacă, implicit acesta nu ajunge la astereala rece și astfel condensul nu apare(și nici mitul pereților care respiră).
Motivul 2: Ce se întâmplă de fapt cu difuzia vaporilor de apă?
Haideți să luăm un exemplu tipic, al unei mansarde de 60mp ocupată de doi adulți și un copil. Fiecare dintre cei trei este un potențial generator de vapori de apă.
Vom lua în considerare de asemenea și factori alternativi precum plantele, gătitul, spălarea rufelor, etc.
Făcând referire la estimatul masei de vapori de apă, următoarele valori pot fi presupuse:
• Baie pentu 3 persoane – 3,300g de vapori
• Somn (50g pe oră) – 1,200g
• Gătit (2 ore) – 1,500g
• Spălaltul rufelor – 300g
• 5 plante – 1,200g
• Alte activităti (4 ore) – 400g
• Alte activități intensive (2 ore) – 350g
În acest mod am obținut o valoare rotunjită de 10,000g de vapori de apă produși de o familie in 24 ore petrecute non stop în apartament. Ținând cont de presupunerile noastre inițiale, familia noastră locuiește într-un spațiu de 60mp. Să presupunem ca mansarda noastră are doar 2 pereți exteriori prin care se face transferul de vapori, cu o suprafață totală de 40mp.
Presupunem acum ca experimentul nostru este făcut în condiții de iarnă cu următoarele specificații:
Interior
• Temperatură +20oc
• Umiditate 55%
Afară
• Temperatură -10oc
• Umiditate 85%
Vom lua în continuare 3 exemple de pereți cu diferite izolații:
Exemplul 1 – 55 cm de carămidă plus 2 cm de tencuială interior și exterior
Rezistența de difuzie este 61
Exemplul 2 – 30 cm de beton plus 2 cm de tencuială plus 10 cm de izolație cu vată bazaltică.
Rezistența de difuzie este 24
Exemplul 3– 30 cm de beton plus 2 cm de tencuială plus 10 cm de izolație cu spumă poliuretanică
Rezistența de difuzie este 109
Dacă folosim formula *m = (Δp x S x t)/R, unde m = masa vaporilor de apă, Δp = diferența de presiune dintre exterior și interior, S = aria, t = timpul de transfer (24 ore), R = rezistența de difuzie, atunci cantitatea de apă care poate penetra materialul izolant în 24 ore va fi:
• Perete caramida(exemplul 1) 443g
• Perete beton plus izolație vată bazaltică(exemplul 2) 1,536g
• Perete beton izolati cu spuma poliuretanică(exemplul 3) 211g
După cum se poate vedea spuma poliuretanică este de peste 7 ori mai eficientă comparativ cu vata bazaltică atunci când vine vorba de vapori de apa și de condens, mai exact in cazul nostru doar 2% din cantitatea de vapori va trece de material, comparativ cu 15% la vata bazaltică. Vata este mai eficientă doar pentru a promulga mitul pereților care respiră 🙂
De asemenea pentru a avea o casă “corectă” în care să nu apară mucegaiul și calitatea aerului să fie crescută, pe lângă o izolație cu materiale moderne, cum ar fi spuma poliuretanică, este nevoie și de o ventilație facută ca la carte.
Pentru mai multe detalii contactați un consultant Isoterm.
Ți-a placut acest articol? Daca da, poți citi și despre alte mituri legate de izolația cu spumă poliuretanică…