Discutăm în contextul caselor eficiente energetic despre punți termice și despre importanța izolării eficiente, însă în unele situații poate fi greu de înțeles de ce și o simplă gaură într-un zid este considerată a fi o punte termică.

Mai mult, în contextul eficienței enegetice și a încadrării în anumite clase de eficiență, sunt luate în calcul zone cu denumirea de punte termică și sunt făcute recomandări de reabilitare, însă pentru cele mai multe dintre persoane este destul de greu de înțeles ce sunt acestea și ce efecte au. Discutăm așadar în cele ce urmează despre tipurile de punți termice și despre legătura pe care o au acestea în contextul izolării cu spumă poliuretanică cu celulă închisă sau deschisă.

Ce este o punte termică?

Definiția „de manual” ne spune că prin punte termică se înțelege orice zonă dintr-o structură constructivă prin care este favorizată circulația aerului dinspre interior spre exterior. Acest lucru se traduce prin pierderi de căldură în timpul iernii, ceea ce înseamnă că aerul rece intră la interior determinând consumuri mari de energie, sau prin pierderi de aer răcit și ventilat în timpul verii și înlocuirea acestuia cu aerul cald din exterior.

Punțile termice sunt discutate generic în general sub aspectul localizării: acoperiș, planșeu, fundație sau goluri pentru suprafețe vitrate. Adevărul însă este că e nevoie de o particularizare a zonelor, pentru înțelegerea corectă a proceselor și pentru găsirea soluțiilor corecte de izolare.

Tipuri de punți termice în construcții

Punțile termice sunt în realitate de mai multe tipuri și este important să știi detalii despre acestea deoarece în funcție de tipul lor se schimbă și modul de aplicare a materialului izolant sau tipul acestuia.

Punți termice liniare

Una dintre cele mai cunoscute situații este cea a punților termice liniare, cele care apar ca urmare a unei proiectări defectuoase sau a unei execuții greșite. Spre exemplu, consola neizolată încastrată la un capăt a balconului este o punte termică liniară, prin care apar schimburi de temperatură cu exteriorul, chiar și dacă zidurilor sunt izolate. Faptul că pe înălțimea zidului izolația nu este continuă, ci este întreruptă de consolă reprezintă o punte termică majoră.

Soluția cea mai simplă de remediere constă în izolarea cu spumă poliuretanică a consolei sau a balconului cu totul, astfel încât să vorbim despre o izolație continuă, de-a lungul peretelui, îmbrăcând consola și continuând apoi sub aceasta, pe toată înălțimea peretelui.

Punțile termice liniare sunt foarte des întâlnite, cu precădere la clădirile vechi, acolo unde din proiectare nu se dispunea izolația termică decât parțial sau deloc, astfel că locuințele sau spațiile deveneau ineficiente din punct de vedere energetic și termic, generând costuri de întreținere foarte mari.

Punți termice de convecție

Punțile termice de convecție apar în acele situații în care izolația termică prezintă discontinuități și goluri în structură, pierderile de căldură făcându-se convectiv, prin circulația aerului. Această situație este specifică lipsei de etanșeitate în cazul golurilor pentru uși și ferestre, dar și în cazul golurilor în izolații sau elemente structurale.

Situația poate fi remediată prin intermediul izolării corecte a suprafețelor, într-o grosime de strat suficient de mare încât să acopere deficitul și umplerea golurilor de tâmplărie sau schimbarea acesteia cu tehnologii moderne, mult mai avantajoase din punct de vedere al eficienței energetice.

Punți termice geometrice

Aceste tipuri de punți termice sunt strâns legate de suprafața zonelor de transfer, pierderile de temperatură realizându-se de la o suprafață interioară mai caldă (vara) spre o suprafață exterioară rece, mai mare decât cea interioară. Există câteva zone sensibile din punct de vedere al fluxului de transfer geometric, acestea fiind: joncțiunea perete-perete, joncțiunea perete-acoperiș, joncțiunea perete-planșeu, zonele de conectare de la nivelul pereților cu zonele de terasă, balcon și logie sau geometriile atipice ale clădirilor.

Punțile termice de acest tip pot fi remediate cu o mai mare greutate, deoarece este necesară o proiectare eficientă a clădirilor iar dacă acestea sunt realizate deficitar poate fi destul de dificil de reparat acest aspect. Se poate izola însă cu spumă poliuretanică într-un mod corect suprafața care constituie puntea termică, astfel încât să fie redus pe cât posibil transferul termic spre exterior.

Care sunt efectele apariției punților termice?

Uneori punțile termice apar sau există fără ca măcar să conștientizăm acest lucru. De cele mai multe ori beneficiarii nici nu știu că o locuință prezintă punți termice, până când nu încep să resimtă efectele acestora sau până când auditarea în infraroșu reflectă aceste probleme.

Punțile termice necesită însă remediere, pentru că în caz contrar pot produce:

Reducerea eficienței energetice a construcției

Una dintre cele mai mari probleme pe care le produce apariția punților termice este faptul că se reduce eficiența energetică a construcției. În contextul în care se pune un foarte mare accent pe ideea de eficiență energetică în prezent, pe standardul nZEB și pe toate reglementările care țin de construirea caselor care să consume cât mai puține resurse, reducerea punților termice devine o necesitate. Soluția de a ajuta o construcție să devină eficientă energetic este aceea de a izola punțile termice și de a folosi, pe cât posibil, tehnologii de îmbunătățire a performanțelor energetice a unei construcții: folosirea panourilor solare și fotovoltaice, alegerea unei tâmplării de foarte bună calitate sau schimbarea acoperișului cu unul care să asigure prezervarea temperaturilor la interior.

Este important de reținut faptul că atunci când temperatura se pierde din cauza punților termice, acest lucru impune folosirea resurselor energetice suplimentare. Altfel spus, dacă locuința va fi friguroasă sau prea călduroasă, vei simți nevoia să suplimentezi încălzirea, respectiv răcirea, ceea ce va genera costuri mari, așadar o eficiență energetică mică.

Apariția condensului și a mucegaiului

Atunci când apar punțile termice, apare și situația apariției condensului la nivelul suprafețelor mai reci. De la condens la mucegai nu este decât un pas foarte mic, însă pericolul apare dacă mucegaiul se formează adânc în structura de beton. În acest caz pot fi necesare tratamente speciale la nivelul betonului, pentru a reduce umiditate și pentru a permite reducerea pericolului de apariție a condensului.

Dublate de izolarea termică cu spumă poliuretanică, aceste eforturi vor conduce la menținerea stării de sănătate a suprafețelor și la reducerea punților termice.

Reducerea confortului termic

Confortul termic, definit prin noțiunea de temperatură operativă, face referire la respectarea unei temperaturi a aerului interior care face ca o încăpere să satisfacă exigențele ocupanților. Temperatura operativă este de fapt o medie ponderată între temperatura aerului și temperatura suprafețelor. Dincolo de temperatura operațională, confortul termic ia în calcul și ventilația spațiilor, acest lucru ajutând la menținerea unei temperaturi optime la interior.

Atunci când apar punțile termice, starea de confort se pierde, iar din acest motiv este necesară implementarea unor soluții eficiente de reducere a acestora, începând cu izolarea termică a suprafețelor, cu ajutorul spumei poliuretanice cu celulă închisă și a spumei poliuretanice cu celulă deschisă.

Degradare structurală

Apariția punților termice este problematică pentru construcții deoarece acestea reprezintă zone prin care poate trece aerul și prin care poate migra umiditatea, ceea ce înseamnă eroziune a materialelor și / sau corodare a armăturilor. O casă neizolată, cu punți termice însemnate se degradează cu mult mai repede decât o casă izolată termic, dotată cu ferestre sigure, de calitate, cu o ventilație eficientă și cu elemente de acoperire rezistente.

Punțile termice permit practic pierderi însemnate de temperatură, iar acest lucru este cel mai adesea compensat cu consumuri mari, care să acopere necesarul în ceea ce privește încălzirea sau răcirea spațiilor.

Punțile termice au șanse mai mari să se formeze în condițiile joncțiunii dintre materiale, la nivelul elementelor de construcție îmbinate. Îmbinările sunt în general zonele problematice din acest punct de vedere tocmai pentru că nu există posibilitatea monolitizării din construcție. Izolarea termică cu spumă poliuretanică are acest rol, limitând astfel schimburile de temperatură și conferind rezistență elementelor structurale.

Nu trebuie să uităm faptul că efectul punților termice este direct proporțional cu dimensiunea acestora, astfel că o clădire cu o amprentă mare la sol cu siguranță va avea punți termice însemnate, pe care trebuie să le izolezi cu ajutorul unui material izolator cu performanțe foarte ridicate.

Cum reducem efectele punțile termice în mod corect?

Pentru a putea trata o anumită problemă este nevoie să înțelegi clar care sunt cauzele care generează acea problemă. Practic nu avem cum să „tratăm” punțile termice fără a cunoaște cauza pentru care se petrec anumite fenomene precum schimbul de temperatură, apariția condensului și, mai grav, apariția mucegaiului.

Pentru a reduce punțile termice în mod corect este nevoie de respectarea unor etape, după cum urmează:

Proiectarea corectă a structurilor

Deși în prezent se pune accent pe partea de proiectare, există destul de multe construcții care au fost realizate pe baza unor proiecte inexistente sau cu foarte multe greșeli. Din acest motiv, o parte dintre acestea înregistrează probleme reale în ceea ce privește izolarea termică și coeficienții de retenție a temperaturilor.

O proiectare ineficientă nu va avea în vedere reducerea punților termice, ci doar aspectele structurale sau arhitecturale, în vreme ce construirea sustenabilă se concentrează foarte mult pe ideea de reducere a costurilor și a consumurilor prin implementarea unor soluții menite să reducă problemele aferente unei clădiri în ceea ce privește izolarea termică.

Realizarea auditurilor energetice

O dată cu implementarea certificării energetice a clădirii s-a constatat numărul ridicat de construcții care nu beneficiază de izolare termică, sau care sunt izolate ineficient. Certificatul energetic este un document scris care încadrează o clădire într-o clasă de eficiență energetică, dar care oferă și informații utile despre ce îmbunătățiri pot fi aduse din punct de vedere termic sau fonic, pentru ca o clădire să poată fi încadrată într-o clasă superioară de energie.

Aplicația Isoterm de calcul a eficienței energetice a clădirilor îți permite să estimezi clasa de eficiență energetică în care se încadrează locuința ta, dar și clasa în care s-ar încadra după izolarea termică cu spumă poliuretanică cu celulă închisă sau, după caz, cu spumă poliuretanică cu celulă deschisă. Poți vedea detalii despre consumurile înregistrate în regimul actual de încălzire și izolare, amprenta de carbon, dar și o multitudine de informații care te pot ajuta să îmbunătățești performanțele termice ale casei.

Ventilarea corectă și proiectarea corectă a sistemelor de ventilare

Dacă vrei să ai punți termice mai puține, nu uita că ferestrele joacă un rol important în acest sens. Poți încerca să schimbi ferestrele casei, incluzând aici și geamurile pentru mansardă, deoarece o tâmplărie de calitate etanșează un gol prin care au loc schimburi importante de temperatură cu exteriorul. Optează pentru geamuri eficiente energetic.

Suplimentar, poți crește confortul casei optând pentru un sistem performant de ventilație forțată. Îți recomandam în acest sens să iei legătura cu prietenii noștri de la EcoVent.

Izolează termic locuința

În final, una dintre cele mai importante acțiuni este aceea de a izola termic locuința, folosind un material izolator cu caracteristici foarte bune, așa cum este spuma poliuretanică. Spuma poliuretanică își păstrează aspectul și proprietățile în timp, nu arde și nu se aprinde chiar și dacă este dispusă sub acoperișuri calde (așa cum sunt cele din tablă), nu se tasează în timp și nu permite dăunătorilor să își facă cuiburi, iar cel mai important lucru este faptul că prezintă proprietatea de a izola foarte bine suprafețele, fără rosturi, ceea ce permite reducerea masivă a punților termice discutate anterior.

Spuma poliuretanică are o durată de viață foarte îndelungată, însă este nevoie de o aplicare corectă, de alegerea eficientă a tipului de spumă, dar și de stabilirea exactă a grosimii de strat. Grosimea de strat este necesar să fie calculată deoarece ea diferă în funcție de tipul elementului structural, de poziționarea geografică a spațiului, dar și în funcție de suprafață, iar pentru un calcul care să reflecte grosimea de strat necesară pentru casa ta poți încerca calculatorul automat Isoterm, din aplicația care te ajută să estimezi eficiența energetică a casei tale.

În încheiere

Verifică eficiența termică a casei tale folosind aplicația Isoterm sau contactează-ne pentru a discuta cu consultanții noștri.

Te bucuri astfel de mai mult confort în casa ta, dar și de o reducere a consumurilor și costurilor cu întreținerea pe termen lung.